S-a adâncit ruptura din Congres. Mai întâi, a avut loc un miting în Jammu, aparent pentru a-l onora pe Ghulam Nabi Azad, care a văzut prezența membrilor cheie ai G23, dizidenții care au scris o scrisoare în care ceru schimbări organizaționale în partid. Azad l-a lăudat apoi pe prim-ministrul Narendra Modi – ceea ce i-a determinat pe lucrătorii Congresului să ceară demiterea acestuia. Un alt lider al G23, Anand Sharma, a criticat decizia partidului de a se alia cu o organizație politică condusă de un cleric musulman din Bengal – ceea ce a provocat un răspuns feroce din partea altora apropiați de înaltul comandament al partidului.
Patru probleme separate s-au reunit în Congres. În primul rând, există un sentiment general de derivă după două înfrângeri consecutive în sondajul Lok Sabha și erodarea credinței în capacitatea lui Rahul Gandhi de a obține victorii. În al doilea rând, există o criză organizațională în care canalele interne pentru exprimarea și soluționarea nemulțumirilor s-au prăbușit și structura conducerii este neclară. În al treilea rând, există ambiții personale neîmplinite, inclusiv ale disidenților, care i-au determinat acum să vorbească. Și patru, există bătăi de cap pentru a se poziționa pentru posibile alegeri pentru Comitetul de lucru al Congresului și alte poziții.
Dacă această ruptură în Congres duce la o opoziție mai puternică, este bine pentru democrație. Dar provocarea pentru contestatori este că par să le lipsească baza de masă din afara partidului și puterea internă din cadrul partidului pentru a forța o schimbare în conducere. Organizația partidului a cooptat un set de lideri G23. În același timp, conducerea Congresului ar trebui să recunoască faptul că adevărata sa provocare nu este disidenții, ci eșecul partidului de a câștiga încrederea cetățenilor în alegeri.