Liderul opoziției turce Kemal Kilicdaroglu a apărut luni drept principalul contestator al președintelui Tayyip Erdogan la alegerile de referință, așteptate pe 14 mai, după ce o alianță formată din șase l-a ales, așa cum era de așteptat, drept candidat la președinție.
Kilicdaroglu, 74 de ani, șeful celui de-al doilea partid ca mărime din țară, își propune să iasă din umbra lui Erdogan și să-l înlăture pe președinte după o domnie de două decenii care a transformat țara membră NATO și o economie de piață emergentă importantă.
„Masa noastră este masa păcii. Singurul nostru obiectiv este să ducem țara în zile de prosperitate, pace și bucurie”, a declarat Kilicdaroglu, președintele Partidului Popular Republican (CHP), la aproximativ 2.000 de oameni adunați la Ankara.
„Vom guverna Turcia cu consultare și consens”.
Sondajele sugerează că voturile prezidențiale și parlamentare în două luni vor fi strânse, blocul de opoziție mergând cu puțin înaintea alianței de guvernare.
Blocul a promis că va inversa multe dintre politicile lui Erdogan privind economie, drepturile civile și afaceri externe în ceea ce mulți consideră ca fiind cele mai importante alegeri din istoria de 100 de ani a republicii.
Fost funcționar public, Kilicdaroglu ar putea profita de ani de criză economică și de inflație în creștere, precum și de cutremurele devastatoare de luna trecută din sud, care au ucis peste 46.000 de oameni, au adus critici la adresa răspunsului statului.
Cu toate acestea, unii se îndoiesc că înflăcăratul fost economist care a urcat în rândurile ca luptător împotriva corupției îl poate învinge pe Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei a cărui carisma de campanie a contribuit la obținerea a peste o duzină de victorii electorale.
Alegătorii vor decide nu numai cine conduce Turcia, ci și cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia ei și ce rol poate juca pentru a atenua conflictul din Ucraina și Orientul Mijlociu.
DRAMA ALIANȚEI
Perspectivele lui Kilicdaroglu ar putea fi stimulate printr-un acord de ultim moment, luni, pentru reunirea blocului de opoziție care s-a divizat vineri, când marele partid de dreapta IYI s-a opus candidaturii sale.
După 72 de ore tensionate, alianța s-a reunit din nou luni și a acceptat propunerea IYI ca Ekrem Imamoglu și Mansur Yavas, primarii populari CHP ai Istanbulului și, respectiv, Ankara, să fie numiți ulterior vicepreședinți.
Kilicdaroglu, în discursul său de luni seara, a spus că liderii celorlalte cinci partide de opoziție vor servi și ca vicepreședinți.
Reflectând îngrijorarea cu privire la capacitatea lui Kilicdaroglu de a câștiga, liderul IYI, Meral Aksener, a părăsit vineri alianța, spunând că ar trebui să aleagă unul dintre primari care să-l învingă pe Erdogan pentru că le va merge mai bine.
Dar s-a întors luni.
„Este o lovitură politică masivă împotriva lui Erdogan și ar trebui să ofere opoziției o victorie decisivă în primul tur de la 14 mai”, a declarat Hakan Akbas, directorul general al Strategic Advisory Services, un consilier politic cu sediul la Istanbul.
Co-liderul HDP pro-kurd din Turcia, al treilea partid ca mărime din parlament, a declarat că îl va sprijini pe Kilicdaroglu după discuții „clare și deschise”.
„Așteptările noastre clare sunt o tranziție pentru o democrație puternică. Dacă putem cădem de acord asupra principiilor fundamentale, îl putem susține la alegerile prezidențiale”, a declarat luni co-liderul HDP Mithat Sancar.
VOT ISTORIC
Chiar înainte de cutremure, Erdogan își văzuse popularitatea scăzând pe fondul unei crize a costului vieții în care inflația a urcat cu până la 85%. Însă sondajele de vineri au spus că Erdogan și Partidul AK (AKP) păreau să-și fi păstrat în mare parte sprijinul.
Citește și: Cutremur Turcia-Siria: Erdogan recunoaște „deficiențele” în răspunsul la cutremur
Erdogan nu s-a confruntat niciodată cu o amenințare electorală serioasă de când AKP-ul său a fost ales în 2002. De atunci, el a modelat din ce în ce mai mult Turcia după viziunea sa despre o societate pioasă, conservatoare și putere militară regională asertivă.
Opoziția s-a angajat să revoce președinția executivă puternică pe care a creat-o, readucând Turcia la democrația parlamentară și restabilind independența unei bănci centrale care și-a pus în aplicare apelul pentru rate scăzute ale dobânzilor – stimulând creșterea economică, dar prăbușind lira și stârnind inflația.
Opoziția a cooperat mai strâns de la succesul obținut în 2019 în preluarea controlului Istanbulului, Ankara și a altor orașe mari de la AKP în alegeri.
„Sunt aici pentru a asista la istoria în devenire”, a declarat profesorul pensionar Devlet Kus, care a participat la ceremonia de anunțare a candidaturii.
„Totul se va schimba în bine și țara noastră va fi liberă. Copiii noștri vor trăi într-o țară mai liberă și mai fericită când opoziția va câștiga”.