Centrala nucleară Zaporizhzhia din Ucraina nu mai produce energie electrică și servește doar ca bază militară pentru trupele Moscovei, a declarat pentru AFP primarul exilat al orașului Energodar, care găzduiește instalația.
Trupele Moscovei au confiscat uzina din regiunea de sud Zaporizhzhia pe 4 martie anul trecut, la doar câteva zile după începerea invaziei Rusiei.
Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la bombardarea în apropierea centralei, solicitând o zonă demilitarizată în jurul acesteia.
Citiți aici: Ministrul rus al Apărării Şoigu vizitează trupele din Ucraina
„În timpul unui an sub ocupație, (rușii) au transformat cea mai mare centrală nucleară din Europa într-o bază militară”, a declarat primarul Energodar, Dmytro Orlov, în vârstă de 37 de ani, într-un interviu acordat AFP.
Centrala a apărut în mod repetat pe titluri și a reînviat temerile de catastrofii nucleare similare dezastrului mortal de la Cernobîl care a zguduit Ucraina în 1986.
Orlov a spus că trupele ruse profită de faptul că Ucraina „nu va trage” la fața locului pentru a evita un astfel de incident.
Kievul și Moscova s-au învinuit reciproc pentru bombardarea în jurul fabricii.
Aceasta înseamnă că Rusia folosește instalația ca „scut nuclear” pentru a-și păstra echipamentul militar, muniția și personalul în siguranță, a spus el.
Potrivit lui Orlov, cel puțin 1.000 de soldați ruși sunt staționați în prezent la centrală și la Energodar.
Orașul de pe malul râului Nipro și-a văzut populația scăzând de la 53.000 la aproximativ 15.000 în urma invaziei.
Personal periculos de scăzut
„Majoritatea trupelor de ocupație au sediul la centrală pentru că sunt mai sigure acolo”, a spus primarul, care în aprilie 2022 s-a mutat în orașul Zaporizhzhia, controlat de ucraineană.
Zaporizhzhia se află la aproximativ 120 de kilometri (75 de mile) de Energodar, dar Orlov a spus că menține contacte regulate cu locuitorii care au rămas în urmă în orașul pe care l-a guvernat.
Exodul de la Energodar după ocuparea Rusiei a afectat nu numai orașul, ci și personalul uzinei.
Potrivit operatorului nuclear din Ucraina Energoatom, aproape jumătate din forța de muncă a instalației a dispărut.
Au mai rămas aproximativ 6.500 de muncitori, comparativ cu 11.000 înainte de război.
Mii de profesionişti au plecat în teritoriile controlate de Kiev, iar dintre cei care au rămas, aproximativ 2.600 au fost de acord să „coopereze” cu Rusia, a declarat Energoatom pentru AFP.
„Există o problemă reală de personal, care are un impact asupra siguranței”, a spus primarul Orlov.
Potrivit acestuia, angajații rămași sunt suprasolicitați, nevoiți să lucreze cu personal redus și fără sărbători.
Citiți aici: Rusia se apropie de capturarea lui Bakhmut din Ucraina după luni de lupte: prima victorie majoră într-o jumătate de an
Centrala, care producea anterior 20% din energia electrică a Ucrainei, a continuat să funcționeze în primele luni ale invaziei, în ciuda bombardamentelor frecvente.
Acum, cele șase reactoare ale sale din epoca sovietică sunt oprite și nu mai produc energie electrică.
Instalația rămâne conectată la rețeaua energetică a Ucrainei, dar consumă energie electrică doar pentru propriile nevoi.
Nicio soluție militară
Moscova „de câteva luni a încercat să o conecteze la rețeaua de electricitate rusă, dar nu a reușit”, a spus Orlov.
Rusia nu poate pune în funcțiune niciun reactor deoarece liniile de transport electric sunt avariate, cu excepția celui care îl alimentează din Ucraina, a spus Energoatom.
Chiar dacă Moscova își trimite propriii specialiști, „aptitudinile lor nu sunt suficiente pentru a organiza munca cu drepturi depline” a uzinei, potrivit Energoatom.
Problema este că oprirea fabricii duce la o „degradare treptată a sistemelor și echipamentelor sale”.
Operatorul a avertizat, de asemenea, despre „riscul unui accident nuclear sau cu radiații” în cazul în care ultima linie electrică care conectează centrala la rețeaua energetică ucraineană este întreruptă.
Institutul pentru Studiul Războiului din SUA a declarat miercuri că Moscova ar putea „încerca să descurajeze o posibilă viitoare contraofensivă ucraineană” în sud, prin „amenințări crescânde” la adresa fabricii.
Agenția nucleară a ONU, AIEA, a trimis observatori la centrală în septembrie și încearcă să negocieze o zonă demilitarizată în apropierea instalației, dar discuțiile par să se fi blocat.
Șeful AIEA Rafael Grossi a declarat joi pe Twitter că o nouă rotație de experți a fost finalizată, postând un videoclip cu observatori în căști și veste antiglonț care se plimbă în jurul unui pod distrus pentru a ajunge la centrala electrică.
„Faptul că sunt acolo este deja un plus”, a adăugat Orlov, care spune că nu poate exista decât o soluție diplomatică.
Citiți aici: Quad se opune amenințării N în fundalul Ucrainei
„Din motive evidente, nimeni nu va demilitariza și de-ocupa cea mai mare centrală nucleară din Europa prin mijloace militare”.