Bătălia din Bengal persistă

Disputa dintre Centru și guvernul Bengalului de Vest – cu primul rechemat pe secretarul șef de stat, Alapan Bandyopadhyay, cu efect imediat, iar statul contestând decizia – este rezultatul a patru caracteristici. Primul este politic. Congresul Trinamool (TMC) și Partidul Bharatiya Janata (BJP) tocmai au ieșit dintr-o luptă electorală acerbă. Șocul BJP la pierdere și decizia sa de a trece la ofensivă din prima zi s-au tradus în urmărirea unor cazuri de corupție împotriva liderilor TMC și a unui guvernator supraintervenționist. Complicitatea TMC la violența după sondaj și evaluarea ministrului-șef (CM) Mamata Banerjee că ar putea fi liderul unui front anti-BJP au dublat TMC. Există atât deficit de încredere, cât și competiție politică în joc.

Al doilea element este politica de gestionare a dezastrelor naturale. Absența doamnei Banerjee de la o întâlnire convocată de prim-ministrul (PM) Narendra Modi despre ciclonul Yaas și lipsa ei percepută de curtoazie au declanșat noul conflict. CM a spus că s-a întâlnit și a primit permisiunea de a pleca de la Premier și, în schimb, a atacat Centrul pentru politizarea ciclonului, invitând liderul opoziției (și bête noire) Suvendu Adhikari la întâlnire. Acuzațiile își au rădăcinile în 2020 – BJP a făcut din problema corupției în ajutorarea post-Amphan un element cheie al campaniei sale și consideră că ar putea avea o altă oportunitate de a încolți guvernul. TMC este în gardă; vrea fonduri centrale mai mari, dar vrea și să izoleze eforturile de ajutorare de orice amprentă BJP.

Al treilea motiv, critic, este erodarea integrității instituționale. Povestea politizării birocrației Indiei este bine stabilită. Dar o decizie bruscă de rechemare a birocratului de rang înalt al statului trimite un mesaj greșit serviciului public că nu trebuie să sfideze liniile roșii politice impuse de Centru. Decizia Centrului de a chema secretarul șef și decizia CM de a-l numi pe domnul Bandopadhyaya ca consilier șef (el sa pensionat pe 31 mai, deși o prelungire de trei luni era pe masă) este un alt indiciu al erodării normelor instituționale. Și, în sfârșit, această controversă este o reflectare a fracturii din sistemul federal. Atât Centrul, cât și statul trebuie să respecte reciproc autoritatea și procedurile instituționale și să izoleze guvernanța într-o perioadă de criză în care statul se confruntă atât cu o pandemie, cât și cu consecințele unui ciclon din luptele politice de zi cu zi.